Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru bugete (BUDG) din Parlamentul European, semnalează Guvernului că Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reflecte explicit recomandările din raportul de țară al Comisiei Europene cu ținte clare realizate de România.

În același timp, Negrescu a atras atenția că public se comunică informații contradictorii care riscă să afecteze implementarea PNRR.

”Guvernul s-a angajat printr-un Memorandum că va veni cu o formă actualizată până în data de 5 martie, și iată că nu a făcut-o. Mai mult, vor să ne prezinte un plan cu o valoare mult mai mare, de 135%, vehiculând chiar un plan cu o valoare fictivă de 70 sau chiar 100 de miliarde, uitând să spună că celelalte state europene care au venit cu forme mai mari s-au angajat să co-finanțeze planurile lor de relansare din resurse proprii sau alte fonduri. La noi, din păcate, nu există nimic prevăzut în bugetul de stat nici pentru co-finanțare, nici pentru sprijinirea unor măsuri de relansare adiționale”, a precizat eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

În plus, Victor Negrescu a menționat că ”se evocă procentaje și cifre fictive privind alocările din PNRR în contextul în care se recunoaște public că fondurile primite de la nivel european s-au redus considerabil de la 33 de miliarde de euro, la 30 pentru a ajunge la doar 29,2 miliarde de euro. De fapt, în prezent nu se știe nimic concret despre acest plan, cum va fi implementat și cum vor fi cheltuite sumele alocate, în contextul în care ar fi trebuit să fim deja în negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene”.

”PNRR nu trebuie să fie << Iepurașul de Paște >> al Guvernului, planul trebuie să reflecte explicit recomandările din Raportul de Țară al Comisiei Europene cu ținte clare de realizat de către România. Fondurile nu trebuie împărțite în baza unui troc între partidele de guvernământ și trebuie să reflecte explicit reforme asumate de întreaga societate”, a conchis eurodeputatul român.

Ministrul Investițiilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat marți că Guvernul a decis să elaboreze prima variantă a Planulul Național de Redresare și Reziliență pe care să o discute cu partenerii de la nivelul Comisiei Europne, luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, cu un total de 135% din alocare. Oficialul a mai anunțat că negocierile vor avea loc în lunile mai şi iunie, iar instrumentul este unul de finanţare a reformelor, chiar dacă foarte multă lume este interesată de aceşti bani.

În egală măsură, Cristian Ghinea a punctat că România ”primește o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Această sumă a scăzut puțin față de prima iterație de alocări, în urma recalculării scăderii Produsului Intern Brut în 2020 în comparație cu media europeană”, a anunțat Ghinea.

Inițial, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE, România beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, astfel și proiectele trebuie finalizate până la acea dată.

Planul actual însumează 33 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE. Fiecare domeniu de intervenție va conține atât reforme cât și investițiile propuse, precum și jaloanele și țintele pe care ne angajăm să le realizăm în fiecare an.

Potrivit ministrului, 11% din banii alocați prin PNRR vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Regulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021.

Acest mecanism e construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de implementare. Astfel, statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026.

În discrepanță cu Politica de Coeziune, proiectele din PNRR nu se pot extinde după finalul perioadei și nici nu se pot faza, fiind crucială finalizarea lor până în 2026. 

www.caleaeuropeana.ro