Am vorbit despre Putin și războiul lui cu un ambasador al unei țări foarte mari. Un om mai informat decât aproape oricine altcineva, și nu numai de către cei care l-au trimis aici, ci și prin statura lui intelectuală. Informațiile lui sunt că motivația lui Putin este de natură spiritual-religioasă. Mistică, mai precis spus – la fel cum a fost dintotdeauna la luptătorii în numele religiei și cum e și acum la arabii cu vocația/ voluptatea sacrificiului suprem de prin Orientul Mijlociu.
Putin (și mulți alții din lumea lui) chiar crede că este obligat să elibereze teritorii sfinte în mintea lui, sau populații, sau și una și alta, că are această misiune mesianică. Indiferent de consecințe și costuri, chiar cu sacrificiul suprem – definiția însăși a mesianismului, de altfel. Ambasadorul crede că ambițiile imperiale, atât de invocate, nu au niciun rol central aici. Ar fi avut dacă Putin și-ar fi îndreptat atenția către teritorii sau populații cu spiritualitate nerusă, însă se pare că nu e interesat să-i elibereze și pe aceia.
Așadar, el crede că războiul nu se va termina curând și nici bine – așa cum a fost și este cu toate războaiele religioase de acest fel. Și nici șanse ca Putin să-și schimbe părerile sau patologia nu prea sunt – tot din experiența proprie știe oricine, și din cea a miilor de ani din urmă. Suprapunând acest raționament peste tot ce am văzut și știu, și cunoscând oamenii ceva mai bine decât alții, prin meseria mea, am ajuns să cred că este cea mai plauzibilă explicație la acest moment.