de George Butunoiu

Aşadar, mă duc în dimineaţa asta la farmacie. În faţa mea o bătrânică, probabil 70+. Sărăcăcios îmbrăcată, cu o pensie obişnuită, am dedus eu. Scoate portofelul să plătească, ia fiecare bancnotă, se uită lung la ea, socoteşte, se opreşte puţin să se odihnească, iar mai scoate câteva hârtii de un leu.

Farmacista ia banii, îi dă medicamentele şi o monedă de 50 de bani rest. Bătrânica o împinge înapoi către farmacistă. Doamnă, luaţi-vă restul, uitaţi-l aici! Mulţumesc, dar nu iau monezi, nu am ce face cu ele! Dar, doamnă, sunt 50 de bani, nu 10 sau 5… Nu îi iau! Şi se întoarce şi pleacă.

Am scris multe articole despre cei care nu iau restul în monezi la magazin, la parcare şi pe oriunde altundeva. Nu aş mai fi scris încă unul dacă, la cinci minute de la scena cu bătrânica de mai sus, nu aş fi ajuns din nou la o farmacie. Una peste drum, ca să caut ce nu găsisem în prima.

Aşadar, intru în a doua farmacie. În faţa mea un bătrânel, probabil 80+. Sărăcăcios îmbrăcat, cu hainele care îi miroseau, cu o pensie obişnuită, am dedus eu. Scoate portofelul să plătească, ia fiecare bancnotă, se uită lung la ea, socoteşte, se opreşte puţin să se odihnească, iar mai scoate câteva hârtii de un leu. Farmacista ia banii, îi dă medicamentele şi îi dă câteva monezi rest. Bătrânelul îi împinge înapoi către farmacistă. Domnule, luaţi-vă restul, uitaţi-l aici! Mulţumesc, dar nu iau monezi, nu am ce face cu ele! Şi se întoarce şi pleacă.

Am întrebat-o pe farmacistă dacă toţi fac la fel. Nu chiar toţi-toţi, dar marea majoritate aşa fac, într-adevăr! Bătrânii îi mai iau, totuşi, din când în când, însă ceilalţi aproape niciodată…