de Vintilă Mihăilescu Trăim în era Internetului! O știm cu toții, o afirmăm tot timpul, cu entuziasm sau cu (ne)disimulată nostalgie. Dar ce știm, de fapt? Ce putem observa, la o primă vedere, este, de pildă, faptul că „tinerii ăștia“ stau tot timpul pe Internet. Eventual, pornind de la astfel de constatări, facem și speculații ontologice: realitatea s-a mutat în virtual, a...

de Vintilă Mihăilescu – Bune dimineața! – ne zîmbi bulgăroaica cea dolofană în noaptea de Înviere. Apoi continuă într-o engleză aproximativă:You, dobre! Feeling home! Și zîmbi din  nou. Am crezut că face parte din personalul hotelului, dar nu, era de la masa alăturată, de bulgari familiști, care ne zîmbeau cu toții pe bulgărește. La un moment dat, disk jockey-ul a...

de Vintilă Mihăilescu Mediocritatea a ajuns un cuvînt de ocară. Dar nu acestei „mediocrități“ îi adresez „elogiul“ meu, ci acelei căi de mijloc și juste măsuri la care se referea, în vechime,mediocritas, și în mod special acelei aurea mediocritas despre care vorbea Horațiu. Și iată de ce: Se vorbește de mult despre cele „două Românii“, cel mai adesea cu năduf,...

de Vintilă Mihăilescu Am „postat“ și eu (ceea ce mi se în­tîmplă extrem de rar), zilele tre­cute, un text pe ­Contributors.ro despre recentul „scandal“ provocat de cîntecul trupei Taxi. Am făcut-o pentru că, recunosc, mi-a trezit premoniții sumbre. Nu „scandalul“ în sine (era previzibil!), ci recurența și recrudescența acestui tip de polarizare-socială-din-orice, de...

de Vintilă Mihăilescu O expresie cu iz proaspăt de primăvară plutește prin aerul României: peisaj cultural. Mai ales cînd este asociată cudezvoltare durabilă, sintagma pare însă o invenție din seria „Mințiți poporul cu televizorul“, adică un termen nou din neo-limbajul de lemn al capitalismului global și/sau al politicii locale. Dar nu este așa! Desigur, orice instrument sau...

de Vintilă Mihăilescu Cum și de ce s-a trecut (se trece) de la responsabilitatea personală a fericirii la responsabilizarea parentală a nefericirii? Inițial, nedumerirea mea a fost mult mai puțin radicală și mai confuză. Participînd întîmplător și pe viu, ca să spun așa, la mai multe evenimente „inspiraționale“ ale mediului de dezvoltare personală & co., m-a surprins,...

de Vintilă Mihăilescu Relativ recent, a fost înregistrată o mare victorie a drepturilor omului, în speță, a egalității de șanse, de natură să reducă fundamental inegalitatea de gen: Viagra roz. Dacă pînă acum doar bărbații aveau dreptul la o boală a lor (ED – erectile dysfunc­tion), cu un tratament discriminatoriu plătit de stat (Viagra bleu), acum și femeile au dreptul...

de Vintilă Mihăilescu La noi, statul de drept este precum iarna lui Băsescu: nu e ca vara, ne ia totdeauna prin surprindere și deci necesită intervenții extra-ordinare. Problema pe care mi-o pun în legătură cu aceasta nu este atît de ce, cum se explică acest regim extra-ordinar (în orice caz, nu cred că se trage din „gena Românului”!), ci doar ce înseamnă și ce implică el...

de Vintilă Mihăilescu La noi, statul de drept este precum iarna lui Băsescu: nu e ca vara, ne ia totdeauna prin surprindere și deci necesită intervenții extra-ordinare. Problema pe care mi-o pun în legătură cu aceasta nu este atît de ce, cum se explică acest regim extra-ordinar (în orice caz, nu cred că se trage din „gena Românului”!), ci doar ce înseamnă și ce implică el...

de Vintilă Mihăilescu Eram tentat să încep prin a spune „îmi cer scuze, am fost un român!“. Poate suna însă prea dramatic, așa că am renunțat. Totuși, despre ce este vorba? Despre TEDx Cluj, dedicat anul acesta exercițiului de a pune la locul lor niște mituri de largă audiență. De unde și pînă unde atunci această primă pornire de a-mi cere scuze? Să fiu onest: deși...