de Vintilă Mihăilescu Cum și de ce s-a trecut (se trece) de la responsabilitatea personală a fericirii la responsabilizarea parentală a nefericirii? Inițial, nedumerirea mea a fost mult mai puțin radicală și mai confuză. Participînd întîmplător și pe viu, ca să spun așa, la mai multe evenimente „inspiraționale“ ale mediului de dezvoltare personală & co., m-a surprins,...

In ultimii 20 de ani am avut sansa sa fi fost implicat profesional in foarte multe zone si din multiple roluri – angajat de linie, manager, antreprenor. Desi cu activitate preponderenta in mediul privat antreprenorial, personal m-am intersectat direct cu zona “de stat” in doua randuri – o data ca “executiv” – recrutat in baza OUG 109 ca “manager privat” la PrioriPost/Posta...

de Marian Staş Loja mea mare este „loja Harvard”. De aproape douăzeci de ani, îmi este Alma Mater și angajator. Loja mea mică este Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, membru al Alianței Colegiilor Centenare, pe care l-am absolvit ca șef de promoție, ex-aequo. Iar ultima dată când am verificat pe benchmark-uri, România era tot în coada Europei, la educație și...

de Vintilă Mihăilescu La noi, statul de drept este precum iarna lui Băsescu: nu e ca vara, ne ia totdeauna prin surprindere și deci necesită intervenții extra-ordinare. Problema pe care mi-o pun în legătură cu aceasta nu este atît de ce, cum se explică acest regim extra-ordinar (în orice caz, nu cred că se trage din „gena Românului”!), ci doar ce înseamnă și ce implică el...

de Nicușor Dan Mi-a fost profesor în anul întâi de facultate. Exact lucrurile pentru care l-am admirat ulterior nu îmi plăceau atunci la el. Îmi părea că vrea să ne facă o filozofie a matematicii, eu venit din olimpiade voiam să-mi sparg capul cu matematica pură și dură. Există două mari categorii de matematicieni (cred că Pascal a făcut primul distincția): unii văd bine de...

de Sever Voinescu În orașele cu populație mai simandicoasă de la noi a prins moda bicicletei. E ceva pur, total ecologic și perfect sănătos în mersul cu bicicleta. E ceva, deopotrivă, modest și semeț. Sfidezi mașinile, care au ajuns să fie conduse de mitocani nervoși. Mersul cu bicicleta e ”cool”, e de ”bon ton”. E democratic (se evocă imediat nu știu de ministru suedez...

de Mihail Neamțu Sunt unul dintre milioanele de români care a crescut cu memoria luptei pentru libertate a mii de compatrioți uciși la Revoluție — o experiență istorică dureroasă și o pedagogie exemplară. „Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!“ – așa s-a strigat la Timișoara pe o vreme frumoasă, când atâția conaționali erau cuceriți de speranță (iar eu nu...

de Vintilă Mihăilescu La noi, statul de drept este precum iarna lui Băsescu: nu e ca vara, ne ia totdeauna prin surprindere și deci necesită intervenții extra-ordinare. Problema pe care mi-o pun în legătură cu aceasta nu este atît de ce, cum se explică acest regim extra-ordinar (în orice caz, nu cred că se trage din „gena Românului”!), ci doar ce înseamnă și ce implică el...

de Teodor Baconschi Revin cu o față de „veteran“ în paginileDilemei vechi, unde am susținut în trecut alte două rubrici. Și mă bucur să o fac, întrucît nu mi-am schimbat convingerea că adevărata inteligență evită pe cît posibil extremismele. Părinții cappadocieni – acești neoplatonici în hai­ne episcopale – adoptaseră deviza delphică meden agan („nimic prea...

de Ovidiu Nahoi Am avut recent ocazia de a-l intervieva, pentru RFI România, pe unul dintre autorii mei preferaţi în materie de „călătorii geopolitice“ – Robert Kaplan, autor a numeroase cărți de politică internațională, bazate pe propriile călătorii în diferite părți ale lumii. El a lansat recent un volum consacrat României: În umbra Europei. Două Războaie Reci şi trei...