Președintele Academiei Române, prof. dr. Ioan Aurel Pop, a publicat un mesaj pe pagina sa Facebook în care vorbește despre psihoza creată în jurul pandemiei noului coronavirus, referindu-se, în special, la felul în care sunt tratați bătrânii de către autorități. „Nu vă mai chinuiți să-i izolați, pentru că mulți sunt izolați oricum”,„Nu le mai spuneți bătrânilor...

de Petre Roman Când politica se desfășoară în același cadru al intereselor de partid împletite cu interese personale, iar problemele realității trăite sunt ignorate sau neglijate avem haos în nemișcare. Toate sondajele de opinie arată că oamenii muncii – fizice sau intelectuale – și-au pierdut încrederea în politicieni și instituțiile politice (partide, guverne,...

de Alexandru Lăzescu Cum a interpretat la Geneva Organizația Mondială a Sănătății o partitură scrisă la Beijing La tradiționala Conferință de Securitate de la Munchen tema a fost “Westlessness“, adică pierderea influenței globale a Occidentului. Și, deși sunt mai mulți factori care acționează în această direcție, de vină, s-a susținut acolo, ar fi...

Petre Roman Cu câteva zile în urmă, Washington Post scria un comentariu din care citez: ”Oricând pandemia va trece, țările vor ieși din ea cu economiile lor devastate, incertitudinea îndepărtându-i pe investitorii înfricoșați, șomajul atingând un vârf dureros, iar datoria publică crescând până la nivelurile cele mai înalte. Măsurile de austeritate denunțate de multă...

de Sebastian Burduja România are oportunitatea de a „se face bine” în această perioadă de criză panedmică și poate face „un salt în dezvoltare” exact cum a făcut generația luminoasă a pașoptiștilor, spune Sebastian Burduja, într-un editorial publicat pe Ziare.com. „De când m-am întors în țara, acum mai bine de patru ani, aud zilnic expresii pe care nu le-am...

de Andreea Roșca „Putem folosi această perioadă pentru a dezvolta încrederea: dacă pui oameni care n-au încredere unii în alții în niște proiecte cu scopuri comune, pe care și le asumă împreună și lucrează împreună pentru atingerea lor, dezvoltă încredere unii în alții. De multe ori, nici nu este importantă atingerea scopului, ci demersul în sine e...

de Sever Voinescu Atît Renașterea occidentală, cît și cea bizantină (cît a fost) împărtășeau o interesantă idee antropologică. În ordinea Creației, omul are o poziție specială. Toate cele din Univers aparțin pentru totdeauna unei categorii aflate în anumite relații cu alte categorii și așa rămîn pînă la sfîrșit, înlănțuite, ca să zic așa, în formă fixă....

de Teodor Baconschi Micul roman Jucătorul – compus de Dostoievski la Baden-Baden (acolo unde familia princiară Sturdza a ridicat o capelă neoclasică prețuită pînă astăzi) – ne oferă o autobiografie ficțională, punctată cu teorii psihosociale despre ruși, francezi, polonezi sau englezi, dar și cu rudimentele unei filozofii a probabilităților. Găsim în text, bunăoară,...

de Mihai Toader-PastiDincolo de toate aspectele negative pe care această criză le aduce, există și oportunități. Nu spun asta dintr-o perspectivă cinică, trebuie să devenim mai rezilienți (indivual, ca grup și ca societate) și să ne adaptăm la un context nou pentru noi toți, care va rămâne nou și post-pandemie. Să trecem din mindsetul de survival în cel...

de Remus Borza În funcție de vechime, specializare și secția unde lucrează, un medic din România are în acest moment un salariu care ajunge și la echivalentul a 5.000 euro lunar, de peste 10 ori salariul minim pe economie. Un venit care ar trebui să fie mai mult decât suficient ca să își facă datoria în conformitate cu jurământul pe care l-a depus la începutul carierei...