Silviu Cerna, membru în Consiliul de Administraţie al BNR timp de 17 ani, povesteşte cum au fost începuturile Bănca Naţionale, când nu avea resursele umane pentru a realiza tranziţia şi cum independenţa BNR trebuie apărată pentru că este un bun al întregii societăţi româneşti

♦ La începutul anilor ‘90 când România încerca să se debaraseze de trecut, un proces care ne-a costat anii ‘90, pentru a trece la capitalism, la o economie de piaţă, la deschiderea graniţelor către lumea liberă, Mugur Isărescu, cel care a fost numit guvernator al Băncii Naţionale, s-a îndreptat către Silviu Cerna, un profesor de economie din Timişoara, pentru a fi membru...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Suveranitatea economică – între sloganuri și realități

de Silviu Cerna În discursurile unor politicieni și în scrierile unor jurnaliști și economiști români, este prezent adesea sloganul suveranității economice. Concepția economică exprimată de această sintagmă se inspiră, evident, din modelul xenofob-autarhic al economiei comuniste, însă amintește, de asemenea, de politica „prin noi înșine” aplicată în perioada...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Teoria capitalului uman – analiza economică a educației

de Silviu Cerna            Rolul capitalului uman în dezvoltarea economică și socială este o temă veche, deși economiștii nu sunt încă de acord cu privire la importanța sa exactă. Lucrarea relevă valoarea cognitivă a acestui concept, răspunzând astfel criticilor care consideră că această terminologie devalorizează demnitatea umană, deoarece asimilează oamenii cu...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Economia între populismul politicienilor și capturarea statului de către vânătorii de rente

de Silviu Cerna În urmă cu treizeci de ani, zeci de români au murit pe străzile Timișoarei și ale altor orașe mari din România în timp ce strigau: „vrem o țară ca afară!”. Țara pe care o doreau ei era, evident, o țară ca cele occidentale, despre care au aflat câte ceva prin găurile cortinei de fier. După trei decenii, în care a crescut și s-a maturizat o nouă...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

de Silviu Cerna Pentru a depăși criza sanitară și a reveni la o situație economică „normală”, partidele românești aflate în campanie electorală promit care mai decare măsuri de relansare economică susceptibile să ducă la creșterea cheltuielilor și reducerea veniturilor publice. Aceasta arată că, indiferent de denumirile și de ideologiile lor, ele au o concepție...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

de Silviu Cerna Pentru a depăși criza sanitară și a reveni la o situație economică „normală”, partidele românești aflate în campanie electorală promit care mai decare măsuri de relansare economică susceptibile să ducă la creșterea cheltuielilor și reducerea veniturilor publice. Aceasta arată că, indiferent de denumirile și de ideologiile lor, ele au o concepție...

Citeşte! | Comentează!

Siviu Cerna: Cel mai mare pericol al acestei perioade nu e accelerarea datoriilor ci inflaţia

*Coronocriza a fost cauzată, într-adevăr, atât de șocuri pe partea cererii, cât și de șocuri pe partea ofertei, iar impactul acestora asupra prețurilor, ratei șomajului, productivității și celorlate variabile macroeconomice este încă incert* ne spune profesorul emerit Silviu Cerna, de la Universitatea de Vest Timişoara. Criza pandemică: parafrazând, putem spune că...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Băncile centrale în vremea pandemiei

de Silviu Cerna Băncile centrale au ajuns să fie protagoniste importante ale economiilor moderne în anii 1980-1990, când multe dintre ele au devenit independente formal față de guverne. În România postcomunistă, banca centrală a devenit relativ independentă în 1991, când a fost adoptată o nouă lege de organizare şi funcţionare a Băncii Naţionale a României (legea nr....

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Dobânda negativă – anomalie care tinde să devină regulă

de Silviu Cerna Creditul (lat. creditum)există din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de formele primitive de bani, de bănci și de industrie. Se presupune că primele monezi au apărut în Europa în sec. VIII-VII î.Hr., însă unele documente sumeriene din jurul anului 3.000 î.Hr. consemnează folosire sistematică a creditului sub forma cedării temporare a unor cantități de...

Citeşte! | Comentează!

Silviu Cerna: Dobânda negativă – anomalie care tinde să devină regulă

de Silviu Cerna Creditul (lat. creditum)există din cele mai vechi timpuri, cu mult înainte de formele primitive de bani, de bănci și de industrie. Se presupune că primele monezi au apărut în Europa în sec. VIII-VII î.Hr., însă unele documente sumeriene din jurul anului 3.000 î.Hr. consemnează folosire sistematică a creditului sub forma cedării temporare a unor cantități de...

Citeşte! | Comentează!

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe